Istorie
Prima atestare scrisă a Kievului datează din 482. Kievul a avut o populație numeroasă încă din sec. IX, fiind avantajat de Nipru, care a reprezentat o arteră comercială importantă cu vestul și cu estul.
Începând din secolul al IX-lea, timp de un secol, Kievul a jucat un rol important în nobilimea varegilor, iar în 968 triburile pecenegilor atacă și distrug orașul.
Cel care a influențat mult evoluția orașului a fost Vladimir I (958-1015), care a extins orașul și a pus bazele structurii sale urbanistice. Tot el a oferit supușilor săi o religie de stat: ortodoxismul. În scurtă vreme, Kievul a devenit centrul religios al statului rus, în principal, datorită clădirilor sale sacre: Catedrala Sfânta Sofia, Catedrala Sf. Vladimir, Mănăstirea Lavra Pecerska (întemeiată în 1051, cea mai veche mănăstire rusească). Din Kiev a început creștinarea Rusiei și cultura ortodoxă.
Între 1569 și 1667 Kievul a aparținut Poloniei. De-a lungul secolelor XIII și XIX viața orașului a fost dominată militar și ecleziastic de Imperiul Rus
.Orasul modern este un amestec de nou si vechi, prezent in tot ce tine de Kiev, de la cladiri si magazine, la insasi locuitorii orasului. In centru veti gasi complexe rezidentiale in stil occidental, cluburi de noapte moderne, restaurante stilate si hoteluri prestigioase. Cladirile istorice sunt renovate - in special pe strada Khreshchatyk si in Piata Independentei - si asteapta vizitatorii. Multe dintre zonele istorice ale Kievului sunt acum intesate de magazine in care puteti gasi obiecte de arta traditionala, piese de cult, carti, jocuri diverse si bijuterii.
Cele mai faimoase cladiri istorice din Kiev sunt Catedrala Sf. Sofia si Kiev Pechersk Lavra, sau Manastirea Pesterilor, aflate si pe lista de patrimoniu mondial UNESCO. Mai remarcam Palatul Mariyinsky, bisericile ortodoxe Sf. Mihail, Sf. Andrei si Sf. Vladimir, precum si Poarta Aurita reconstruita.
KIEV
Zonele Kievului
Orașe înfrățite
Kievul este înfrățit cu orașele: